Modele de succes (Tunari)

Răzvan Niculae, 33 de ani, lăutar

Numele meu este Răzvan Nicolae, am 33 de ani și sunt lăutar de meserie. Mereu m-am simțit apropiat de muzică, chiar de mic copil, cred că se datorează familiei mele deoarece tatăl meu, precum și alte rude, sunt și ei muzicieni. 

Mi-am început cariera de tânăr, pe la 14 ani după ce am terminat școala din Tunari. Încă de la început mi s-a părut foarte frumoasă această profesie, în special prin puterea de a schimba starea de spirit al unei persoane, lucru ce l-am văzut și la tatăl meu când cânta la diferite evenimente. Totuși, începutul carierei nu a fost tocmai ușor, aveam emoții ca oricine înainte de un spectacol sau mă simțeam demoralizat când știam că cineva mă „vorbea de rău”. Toate aceste momente mai dificile m-au ambiționat să muncesc mai mult, iar cu timpul m-am dezvoltat și am acumulat experiență practică. Vara aceasta chiar m-am bucurat de multe evenimente la care am avut ocazia să cânt cu formația mea, chiar fiind nevoiți și să refuzăm din invitații din cauza programului încărcat. Pe viitor îmi doresc mult să mă dezvolt profesional în continuare cu formația mea și chiar să înregistrăm câteva melodii la studio. 

Eu sfătuiesc tânăra generație să se focuseze în primul rând pe școală iar mai apoi să muncească cât mai mult pentru pasiunea lor, în special dacă este legată de domeniul muzical. Vor întâlni momente mai grele sau se vor simți demoralizați de alții, dar cel mai important este ca în acel moment să rămâi focusat ca niciodată pentru a a-ți dovedi în primul rând ție, iar mai apoi celorlalți, că ești puternic. Niciodată nu voi uita spusele tatălui meu, care mi-a spus să nu mă las niciodată și să continui să muncesc pentru că doar așa voi ajunge ce îmi doresc în viață. 

Vasile Niculae, 22 de ani, lăutar

Am început destul de devreme să cânt la orgă, cred că a jucat un rol și familia mea în acest sens deoarece tatăl meu și fratele meu sunt muzicieni. Acum am 22 de ani, deci am prins destul de multă experiență. Pregătirea mea a jucat un rol important de asemenea, până în clasa a VIII-a am fost la Școala Generală din Tunari iar mai apoi am urmat o școală privată ca să mă perfecționez pe această filieră. 

Începuturile mereu sunt mai grele, iar la fel a fost și pentru mine. Foarte mulți prieteni sau cunoștințe mi-au spus că nu voi reuși sau că nu sunt bun pentru acest domeniu. Acest lucru normal că m-a demoralizat inițial, dar după un timp m-au motivat să muncesc mai mult, chiar să le demonstrez contrariul acestora. Un astfel de moment s-a invit chiar în timpul pubertății, la 15 ani, când oricum apar multe schimbări. Atunci, am început să îmi „filtrez” prietenii și să am mai multă grijă la propriul anturaj, doar așa m-am putut înconjura cu oamenii care să înțeleagă care sunt pasiunile și obiectivele mele pentru viitor. Din acel moment pot să spun că doar am evoluat, am muncit mult pentru a deveni un instrumentalist mai bun și am încercat să nu mă las doborât. 

Secretul acestui domeniul cred că este pasiunea, care automat îți aduce determinare deoarece nu este tocmai ușor să fii mereu persistent. Aceste lucruri îi sfătuiesc și pe cei care acum sunt la început de drum sau care ar vrea să încerce un instrument, să nu se dea bătuți, să fie persistenți în a exersa zilnic și în mod special să își aleagă foarte bine prietenii. În acest moment cânt în trupa formată de fratele meu iar pe viitor îmi doresc mult să mă dezvolt pe această latură și, de ce nu, poate să îmi găsesc și alte pasiuni pe care le-aș putea transforma într-un job. Poate că în acest moment nu sunt cel mai bun instrumentalist, dar cu siguranță voi munci până când voi ajunge la cea mai bună versiune a mea. 

Mihaela Nicolae, expert pe problemele romilor

Mă numesc Mihaela Nicolae, și sunt expert local în problemele romilor chiar din 2011. În prezent lucrez în cadrul Primăriei din Tunari și mă ocup cu medierea și soluționarea problemelor ce implică sau sunt semnalate de comunitatea romă din sat. Cred că din totdeauna am fost pasionată de acest domeniu, să îndrum alți oameni din comunitatea romă, în special pe tineretul rom când vine vorba de educație și formare profesională. 

La început am lucrat ca mediator școlar la școala din Tunari, o experiență ce m-a ajutat foarte mult să mă formez profesional. Acolo am văzut în mod direct problemele cu care se lovesc elevii ce provin din comunitatea romă. Segregare, posibilități materiale reduse și distanțele mari dintre locuințe sunt încă printre problemele reale cu care se confruntă aceștia. Chiar de atunci, din poziția de mediator școlar, am încurajat elevii să aplice pentru locurile distincte destinate romilor și am militat pentru un transport pentru elevi oferit de autoritatea publică. Astfel, prin aceste mici forme de suport elevii aveau mai multe șanse să își continue parcursul lor educațional. 

Un factor important care m-a influențat să mă dedicat acestui domeniu a fost chiar tatăl meu. El a fost vice-primar în Tunari și îl vedeam mereu cum mergea pe teren pentru a vedea problemele pe care le întâmpinau membrii comunității noastre din sat sau cum mergeau direct la el în momentul în care aveau o dificultate. I-am urmat aceste exemplu și la rândul meu m-am dus des pe teren pentru a vedea ce se poate face, ce soluții pot fi implementate și cum ne putem dezvolta cu toții în armonie. Pe viitor îmi doresc foarte mult să mă focusez din poziția în care sunt pe palierul educațional. E foarte important să formăm tineri bine pregătiți în toate domeniile, de aceea un prim pas ar fi reprezentat de organizarea de cursuri de calificare pentru tinerii din sat. 

Un sfat pe care îl pot da tuturor tinerilor este să aibă tărie de caracter și să nu se lase bătuți. Am întâlnit și eu pe parcursul meu diferite dificultăți, cum ar fi în facultate când unii făceau comentarii negative la adresa mea doar pentru faptul că eram de etniei romă. În acele momente am încercat pe tot posibilul să rămân puternică și să îmi recunosc, în primul rând mie, valoarea pe care o am, lucru pe care îl recomand tuturor. Nu în ultimul rând, fiecare avem un rol activ în comunitățile noastre, de aceea fiecare acțiune, oricât de mică ar fi, poate face o schimbare majoră!