În urma analizei datelor cantitative și a interviurilor cu studenți, inițiatori ai măsurii, reprezentați ai societății civile și ai universităților, reiese faptul că măsura alocării locurilor pentru romi este necesară și binevenită de toți actorii implicați, însă există neajunsuri și ample posibilități de îmbunătățire a politicii publice.
Recomandări pentru instituții publice
Ministerul Educației alocă în fiecare an universitar un număr de locuri pentru romi în baza unui Ordin de Ministru, iar repartizarea precum și procesul de admitere nu sunt incluse într-o metodologie cadru adoptată la nivel național, fiecare universitate putând aplica o metodologie proprie, păstrând doar elementul de recomandare din partea unui ONG care să ateste etnia candidatului. Astfel, neavând o bază de la care universitățile să pornească, acestea se văd nevoite să creeze în baza autonomiei universitare metodologii de acordare a locurilor pentru romi și nu numai. De asemenea, practica arată că în baza autonomiei universitare, universitățile alocă locuri pentru romi doar la anumite facultăți și specializări, fără o justificare reală proporțională cu scopul urmărit de către aceste măsuri.
Universitățile oferă locuri la buget mai multor categorii vulnerabile: romi, absolvenți de licee situate în mediul rural, absolvenți de liceu proveniți din sistemul de protecție socială, candidați cu cerințe educaționale speciale/dizabilități. În aceste condiții, se impune ca Ministerul Educației să dezvolte o metodologie cadru pentru măsurile afirmative, care va sprijini procesul de admitere și repartizare a locurilor de către universități, evitându-se astfel posibile cazuri de discriminare prin îngrădirea accesului absolvenților romi la anumite specializări.
Măsurile afirmative conform normei internaționale au caracter temporar, un scop bine definit și nu poate constitui discriminare, iar fără o evaluare obiectivă nu putem stabili dacă aceste măsuri și-au atins scopul. Ministrul Educației, și implicit statul român, nu au reușit să monitorizeze și evalueze măsurile afirmative până în prezent, o evaluare obiectivă însoțită de o fundamentare a măsurilor afirmative va ajuta universitățile în procesul de admitere și parcurgerea anilor de studiu pentru cei admiși pe locurile pentru romi. Astfel, facem următoarele recomandări:
Revizuirea cadrului legislativ care reglementează măsura afirmativă pentru romi în universități după cum urmează:
- Clarificarea modului de stabilire a numărului de locuri care se alocă fiecărei facultăți;
- Stabilirea unor obiective SMART ale politicii publice astfel încât acestea să fie realiste, cuantificabile și încadrate în timp;
- Clarificarea metodologiei de admitere și de stabilire a etniei, inclusiv prin existența unui mecanism de centralizare a recomandărilor pentru admitere;
- Stabilirea unui sistem de monitorizare și evaluare a politicii publice care să includă indicatori de realizare imediată, de rezultat și de impact și, implicit, a mecanismului de colectarea datelor și a responsabilităților în acest domeniu;
Colectarea centralizată de date de la universități cu privire la numărul de locuri rezervate romilor ocupate anual (date dezagregate pe criterii precum gen, facultate, specializare, mediul de proveniență), dar și cu privire la parcursul educațional și profesional al studenților romi;
Realizarea de campanii naționale adresate populației majoritare pentru a explica măsurile afirmative pentru romi și a schimba discursul despre minorități;
Realizarea de consultări anuale cu reprezentanți ai ONG-urilor și universităților, organizațiilor de studenți romi și ai comunității rome astfel încât să fie creat un dialog între acești actori pentru a identifica riscurile, provocările și bunele practici legate de măsurile afirmative pentru romi în universități
Implementarea de măsuri complementare pentru studenții romi care beneficiază de locuri destinate romilor în universități, oferindu-le sprijin constant pe parcursul anilor de studiu prin: consiliere profesională, mentorat și tutorat, cursuri de cultură și istorie romă
Recomandări pentru societatea civilă
- Una dintre temele abordate de-a lungul cercetării este rolul pe care societatea civilă ar trebui să îl aibă în implementarea politicilor publice pentru romi în universități. Societatea civilă sprijină statul prin oferirea recomandărilor necesare pentru candidarea pe locuri destinate romilor în universități, dar și prin monitorizarea procesului de admitere și a rezultatelor ulterioare. În urma analizei interviurilor, recomandările pentru societatea civilă care au reieșit sunt:
- ONG-urile rome care eliberează recomandări pentru candidații pe locurile destinate romilor să realizeze regulamente/ metodologii comune de acordare a recomandărilor care să includă formate cadru pentru adeverințe, criteriile pe baza cărora se oferă recomandărilor, modul de centralizare a recomandărilor și cum se menține legătura cu tinerii romi ulterior;
- Promovarea campaniilor și materialelor realizate de ONG-uri rome și pro-rome care vizează valorificarea educației și incluziunea în licee și universități pentru a reduce prejudecățile și stereotipurile existente despre romi și pentru a crește nivelul de cunoaștere despre minoritatea romă.
Recomandări pentru Universitatea din București
Informația bogată, construită din perspectiva mai multor actori aparținând comunității Universității din București, de la studenți până la persoane în poziții de conducere, cât și a societății civile cu care Universitatea interacționează direct sau indirect, ne-a permis să formulăm recomandări vizând trei nivele ale procesului educațional: accesul la învățământ superior, acompanierea studenților pe parcursul facultății, și dezvoltarea mediului universitar.
Măsuri privind accesul grupurilor minoritare, inclusiv romi, la facultate
- Dezvoltarea de programe de pregătire și sprijin pentru elevii de clasele a XI-a și a XII-a prin sesiuni de mentorat, tutorat, consiliere educațională, sprijin în pregătirea dosarelor de admitere. Continuarea și extinderea unor proiecte deja începute care își propun sprijinul elevilor care provin din medii dezavantajate, precum este proiectul SEED. .Astfel de proiecte ar veni în întâpinarea nevoilor complexe și multiple ale elevilor care provin din grupuri și medii vulnerabile, fiind subliniat de mai mulți respondenți faptul că simpla existență a unor locuri dedicate nu este suficientă pentru accesul la educația universitară a potențialilor candidați, aceștia fiind confruntați cu o serie de alte obstacole socio-economice, cu mult înainte de începerea procesului de candidare;
- Promovarea locurilor dedicate pentru romi și alte grupuri dezavantajate în licee și comunități prin campanii de informare, explicând care este rolul și semnificația acestora și care sunt procedurile de depunere a aplicațiilor. Necunoașterea istoriei și a motivației din spatele acestor locuri conduce, potrivit interviurilor cu studenți, la resentimente și stigmatizare din partea studenților majoritari, dar și la sentimente de rușine și vinovăție a studenților care beneficiază de măsuri afirmative;
- Realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale pentru a încuraja participarea și a sprijini accesul grupurilor minoritare în procesul de candidare al facultăților prin oferirea de granturi, burse, decontare transport și cheltuieli legate de admitere.
Măsuri de acompaniere pe parcursul facultății
- Analiza nevoilor pe care studenții romi le au și realizarea de planuri de intervenție pentru a rezolva nevoile identificate;
- Monitorizarea progresului înregistrat de studenții care intră pe locuri destinate romilor, urmărind rezultatele educaționale, parcursul academic, cât și cel profesional după finalizarea studiilor;
- Extinderea atribuțiilor Biroului de incluziune socială și educațională astfel încât acesta să realizeze constant acțiuni de promovare a minorităților etnice, religioase, sexuale, rasiale etc. și care să ofere sprijin studenților. În acest sens, reamintim de măsura propusă și aprobată prin Planul de Egalitate de Gen al Universității din București, organizarea unui birou specializat pe probleme de egalitate de gen în structura administrativă deja existentă a UB (vezi capitol 5.4.5). Sugerăm că ar fi oportună extinderea scopului biroului astfel încât activitățile derulate de acesta să cuprindă noțiuni mai largi, despre incluziune și diversitate;
- Activități de mentorat și tutorat pentru creșterea stimei de sine a studenților care aparțin grupurilor dezavantajate, inclusiv romii, prin intermediul parteneriatelor cu organizații neguvernamentale. După admiterea studenților la facultate reiese nevoia de activități de retenție și prevenire a abandonului care să ajute studenții proveniți din grupuri vulnerabile să se orienteze în viața academică și să depășească noile dificultăți provenite din tranziția la mediul universitar, sau a cazurilor de discrminare și excludere cu care o parte riscă să se confrunte pe parcursul facultății;
- Întărirea rolului pe care organizațiile studențești ale romilor și altor categorii de studenți îl au în procesul decizional și de reprezentare a studenților, cât și oferirea de suport în creșterea vizibilității acestora către studenții tuturor facultăților. În urma interviurilor cu studenții romi reiese faptul că aceștia nu sunt familiarizați cu existența structurilor studențești rome, deși își exprimă puternic dorința de a fi implicați în astfel de organizații;
- Introducerea de cursuri opționale pe tema istoriei și culturii romilor și altor minorități și limba romani. Implicarea Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice și Rromani din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine în dezvoltarea, predarea și promovarea cursurilor.
Măsuri de dezvoltare a unui mediu universitar incluziv
- Introducerea cursurilor privind incluziunea și diversitatea în formarea inițială a cadrelor didactice universitare: în cadrul modulelor psiho-pedagogice și în cadrul facultăților de Științe ale Educației (programe licență, masterat și doctorat);
- Introducerea de cursuri obligatorii privind incluziunea și diversitatea pentru toți studenții de la ciclurile licență, masterat și doctorat;
- Realizarea de schimburi de experiență între studenți care aparțin unor minorități din mai multe state europene și între profesori care susțin cursuri pe tema incluziunii și a diversității.