Copilul nu datorează părinților nașterea, ci creșterea (Nicolae Iorga)

«Faceţi, fetelor, un copil, că până la urmă este un act patriotic». Mă rog, cu asta mică am reuşit până la urmă, cu cea mare nu reuşesc (…) Cred că natalitatea este o misiune pe care şi femeile din România trebuie să şi-o asume. Scuzaţi-mă că o spun atât de direct”, a declarat Președintele Băsescu, la o întâlnire cu femeile de succes organizată de revista Business Woman. El a arătat că în actualul ritm de scădere demografică, România va ajunge să aibă numai 15 milioane de locuitori în 2030, adică “o pierdere uriaşă”. El a spus că aceasta va aduce şi “o schimbare consistentă a structurii populaţiei pentru că avem minoritatea roma, care este extrem de productivă”. “Cum Dumnezeu femeia romă poate ţine cinci-şase copii, iar românca nu poate?(….)”

Cam așa a arătat un comunicat dat de Mediafax ieri, 18.06.2013. Hai să traducem un pic mesajul Președintelui: Natalitatea din România trebuie să crească (este chiar o datorie patriotică) excepție natalitatea romilor, pentru ca exista riscul sa scriem numele țarii cu doi de „r” (idee exprimată prin sintagma de „schimbare consistentă a structurii demografice”). Hai să vedem cât de adevărată este afirmația Președintelui.

Atât fertilitatea cât și planificarea familială sunt două componente de bază ale familiei pe de o parte, ale dezvoltării socio-economice pe de altă parte, dar cu implicații majore și în sănătate. Fertilitatea în România a cunoscut o scădere semnificativă, scădere care s-a accentuat odată cu căderea regimului comunist. Rata totală a fertilității la nivel național, conform datelor INS este 1,3 (numărul mediu de copii la o femeie) în perioada 1995 – 2010, comparativ cu media de 2,3 la femeile rome. Accesul și diversitatea metodelor contraceptive, precum și informarea în masă, sunt unii dintre determinanții scăderii ratei fertilității, pe lângă schimbările sociale legate de pătrunderea femeilor pe piața muncii. Schimbarea de percepție asupra fertilității a fost preluată atât la nivelul populației majoritare, cât și de femeile de etnie romă. Berevoiescu menționează că „în virtutea factorilor noneconomici, este de așteptat ca, oarecum independent de stagnarea, scăderea sau creșterea nivelului economiei, scăderea numărului de copii să continue, pe măsură ce modelul numărului mic de copii și cel al utilizării mijloacelor contraceptive sunt împărtășite de un număr din ce în ce mai mare de femei rome” (Berevoiescu, I., O analiză demografică a populației de romi. Familie și fertilitate, în Zamfir, C. și Preda, M. (coord.), Romii în România, București: Editura Expert, 2002, p. 61).

Datele publicate de Agenția Împreună prin Observatorul pentru Romi, în luna aprilie 2013, și realizate în urma unei analize comparative realizate pe eșantioane reprezentative la nivel national atât pentru populatia roma cât și pentru cea majoritară, (Romii din România de la țap ispășitor la motor de dezvoltare) ne arată următoarea situație:

– 13,1% dintre femeile rome au intenția de a mai avea copii, procent foarte similar cu cele 11,5% din femeile nerome care doresc același lucru;
– vârsta medie la care femeile rome au avut prima sarcină este de 19 ani și vârsta medie a femeilor nerome este de 22 ani, deci nu sunt diferențe foarte mari; în schimb, o treime din femeile rome au avut prima sarcină între 14-17 ani;
– 12,5% din femeile rome nu au efectuat nicio vizită la medic în timpul sarcinii, comparativ cu 7,2% dintre femeile nerome;
– 22,1% dintre femeile rome fertile menționează că în ultimii trei ani au folosit metode de contraceptive (comparativ cu 28,4% dintre femeile nerome);
– incidența mare a avorturilor în rândul femeilor rome: sunt de 4 ori mai multe femei rome decât nerome care recurg la avort ca „metodă contraceptivă”;
– metoda de contracepție preferată de femei este steriletul sau pilula, atât în rândul femeilor rome cât și în rândul femeilor nerome;
– metoda de contracepție prin folosirea prezervativului este mai puțin utilizată în rândul femeilor rome, doar 13,6% dintre acestea menționând această metodă;
femeile rome sunt de 17 ori mai afectate de lipsa resurselor financiare față de femeile nerome în folosirea mijloacelor contraceptive.
– Cauzalitatea dintre venit și accesul la contracepție este foarte puternică, această cauzalitate fiind atât directă cât și indirectă. Cauzalitatea directă, prin cumpărarea efectivă a mijloacelor de contracepție, iar cauzalitatea indirectă prin lipsa resurselor financiare pentru informare, deplasare, consultarea medicului specialist. Intr-adevăr cabinetele de planificare familială oferă mijloace de contracepție în mod gratuit, dar pentru a ajunge la beneficiari, aceștia trebuie mai întâi să cunoască acest mecanism și în al doilea rând să se deplaseze la centru lunar pentru a prelua produsele, lucru foarte greu de realizat pentru o populație săracă indiferent de etnie.
Cu toate acestea, evoluțiile pozitive se înregistrează cu precădere în domeniul contracepției, unde în ultimii 7 ani a crescut ponderea de cupluri care folosesc planificarea familială cu 150% și a scăzut numărul de femei care afirmă că nu folosesc nicio metodă de contracepție din lipsă de informații.

Concluzie:
1. Există o strânsă legatură între venitul familiei și numărul de copii pe care familia îi are. Sporul demografic este dat, in general, de populația săracă – indiferent de etnie. Sporul demografic adus de zonele rurale (sărace) și de zonele locuite de romi (săraci) reclamă intervenție majoră imediată a statului în dezvoltărea serviciilor educaționale, medicale, de ocupare etc astfel încât resursă umană din zonele respective să se transforme în motor de dezvoltare a României. Din păcate, calitatea serviciilor oferite în aceste zone este departe de indicatorii minimali acceptați la nivelul Uniunii Europene.
2. Nu există riscul, cel puțin în următorii 50 de ani, de schimbare a structurii demografice pe criteriu etnic rom-român (la nivel procentual general). Chiar daca natalitatea romilor este aproape de 2 ori mai mare decât media națională mortalitatea infantilă în rânsul romilor este de 7 ori mai mare iar speranta de viața cu 9 ani mai mică. Cu toate acestea, având în vedere structura demografică din interiorul minorității fiind o populatie cu o bază solidă in intervalul de vârstă 16-45 ani, în anul 2050 romii vor fi mult mai bine reprezentati în rândul populației active pe piața muncii din România. În loc de mesaje alarmante, cu profund iz nationalist, politicienii români ar trebui să înțeleagă că investiția în dezvoltarea resursei umane provenită din interiorul romilor este o investiție în dezvoltarea României per ansamblu și, poate, principala soluție prin care putem asigura funcționarea statului din acea perioadă (plata pensiilor și a ajutoarelor sociale, investitii, plata profesorilor și a medicilor etc) .
3. Încurajarea natalității nu se face, în nici un caz, prin apelarea la “spiritul patriotic”. Măsurile economice solide și coerente, stabilitatea politică, mediul “sănătos” în care o familie își poate crește copiii, credința că “țara se îndreaptă într-o direcție bună” etc. pot fi argumente solide pentru tineri să aducă pe lume un copil. Din păcate, momentan românii au devenit cei mai nefericiti cetățeni ai Uniunii Europene http://www.gandul.info/international/romanii-si-bulgarii-cei-mai-nefericiti-cetateni-ai-ue-281806

Iar acest lucru se întâmplă, în nici un caz, din cauza romilor!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*