Ce am învăţat la sfârşitul proiectului „Academia de Implicare a Tinerilor”

antet

Cea mai importată lecţie pe care noi, ca echipă, am învăţat-o pe parcursul proiectului „Academia de Implicare a Tinerilor” este aceea că este în regulă să faci greşeli! Cu condiţia să înveţi din ele. Noi am greşit mult şi am învăţat mult. Am învăţat cum să lucrăm eficient cu 150 de tineri diferiţi, la zeci de km depărtare de noi, care au cerinţe, aşteptări şi vise diferite. Am învăţat despre cât de greu îţi este atunci când eşti dezamăgit de acţiunile tale, ca individ într-o echipă sau de acţiunile echipei ca întreg.  La finalul proiectului ne dăm seama că toate eşecurile noastre, dar şi realizările,  au fost de fapt paşi importanţi pe care noi i-am făcut în dezvoltarea noastră personală, profesională şi ca echipă.

De asemenea, am învăţat că trebuie să găsim un echilibru între experienţa proiectelor implementate şi entuziasmul noilor idei promovate de tineri. Au fost momente, în timpul perioadei de implementare a proiectului, în care părea imposibil obţinerea consensului, atât la nivelul echipei de proiect, cât şi la nivelul comunităţilor. De o parte a baricadei, se aflau cei cu experienţă care nu aveau încredere în ideile celor tineri (fie că vorbim de adulţii din comunitate, fie că vorbim despre reprezentanţii autorităţilor publice locale). De cealaltă parte, cei tineri considerau fie că ideile, soluţiile propuse de ceilalţi nu reflectă dorinţele acestora, fie că astfel de abordări sunt sortite eşecului având în vedere faptul că nu au dat rezultat în trecut). În urma dezbaterilor avute şi abia după ce fiecare dintre noi a înţeles că de fapt ne aflăm de aceeşi parte a baricadei, lucrurile au început să funcţioneze, iar în final a rămas doar reuşita acţiunilor implementate.

Suntem conştienţi că parte dintre cei implicaţi au rămas cu regrete vis-a-vis  de problemele pe care şi-au dorit să le rezolve şi au rămas în continuare nerezolvate.  Pe de o parte, acest lucru este de înţeles. Este greu să înţelegi de ce nu poţi asfalta un drum dacă de fiecare dată când plouă sau ninge, acesta devine nepracticabil. La fel de greu este să înţelegi de ce nu poţi direcţiona resursele financiare către înfiinţarea unui after-school crescând astfel şansele de reuşită şcolară pentru copilul, fratele sau vecinul tău sau de ce în anul 2015 încă nu poţi avea acces la o reţea de apă potabilă.  Cu atât mai mult cu cât autoritatea publică locală se dovedeşte a fi incapabilă să se ocupe de aceste probleme, chiar dacă sunt domeniile de care este direct responsabilă. Aceste sentimente s-au regăsit şi în rândul echipei de proiect, însă am fost conştienţi că scopul proiectului nu a fost acela de a înlocui autoritatea publică locală, iar resursele financiare pe care le puteam investi au fost unele limitate. Astfel, am renunţat să încercăm să mulţumim pe toată lumea şi am urmărit să maximizăm investiţia făcută la nivelul fiecărei comunităţi.

În final, suntem de părere că cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o este aceia că avem voie, de fapt trebuie să învăţăm să ne bucurăm de fiecare reuşită şi să învăţăm din greşelile pe care le facem. Lucru cu oamenii nu ţine de o ştiinţă exactă, nu există un algoritm care să dea întotdeauna rezultalele aşteptate, însă dacă ne adaptăm realităţii pe care o întâlnim la nivelul comunităţilor cu care lucrăm, reuşim împreună să producem  schimbare.

Ne mândrim cu faptul că am cunoscut nişte tineri care ne-au inspirat şi care ne-au motivat. Le suntem recunoscători pentru poveştile pe care ni le-au împărtăşit şi pentru povestea pe care am creat-o împreună.  De asemenea, ne mândrim cu faptul că au ales să lucreze în continuare alături de noi, fie în calitate de colegi ong-işti, reprezentanţi ai APL sau voluntari.

Concret, ne mândrim cu 3 locuri de joacă amenajate, 1 teren de fotbal, aproximativ 800 de volume distribuite în şcolile din comunităţi, precum şi noi materiale didactice care vor susţine activităţile desfăşurate de cadrele didactice împreună cu elevii, 7 colţuri ale diversităţii amenajate în şcoli cu un număr semnificativ de elevi romi, rechizite distribuite pentru 80 de elevi cu o situaţie materială precară, bănci amplasate în staţiile de autobuz într-una dintre comunităţi.

 subsol


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*