Gridul pensiilor private 2015 – Pensiile obligatorii și pensiile facultative

În România, activitatea de asigurare se desfășoară sub forma asigurărilor de viață și a celor generale, facultative sau obligatorii, în temeiul Legii nr. 136/1995 cu modificările și completările ulterioare, acestea vizând:

(1) asigurarea de bunuri;

(2) asigurarea de persoane;

(3) asigurarea de raspundere civila;

(4) asigurari de credite si garantii;

(5) asigurari de pierderi financiare;

(6) coasigurarea, reasigurarea si retrocesiunea.

                Dacă în cazul asigurării facultative raporturile dintre asigurat și asigurator, precum și drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin contractul de asigurare, în ceea ce privește asigurarea obligatorie, raporturile dintre asigurat și asigurator, precum și drepturile și obligațiile fiecărei părți sunt stabilite prin lege.

                În momentul de față putem vorbi despre patru forme de asigurare reglementate prin lege ce au ca scop final acumularea de fonduri pentru vârsta pensionării:

  • Pensia publică (pilonul I de pensii) reglementată de către Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare;
  • Pensia privată obligatorie (pilonul II de pensii) reglementată de către Legea nr. 411/2004, republicată în Monitorul Oficial nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare;
  • Pensia privata facultativă (pilonul III de pensii) reglementată de Legea nr. 204/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 31 mai 2006;
  • Produsele de asigurare de viață cu economisire și/sau acumulare de capital vândute de către companiile de asigurări ca venit suplimentar la vârsta pensionării și in mentalul colectiv asimilate sub denumirea de asigurare de pensie privată reglementată de Legea nr. 32/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 10 aprilie 2000.

Casele de asigurări fac o distincție clară între asigurările de stat și asigurările private. Dacă la nivelul asigurărilor de stat putem enumera pensia, asigurarea de sănătate și șomajul ce pot fi grupate sub titulatura de asigurări sociale, la nivelul asigurărilor private există un număr mare de asigurări ce pot fi grupate în clase distincte: asigurarea de bunuri, asigurarea de persoane, asigurarea de răspundere civilă, asigurări de credite și garanții, asigurări de pierderi financiare, coasigurarea, reasigurarea și retrocesiunea.

 

Asigurările de viață se disting de pensii prin însăși natura și scopul lor. Altfel spus, asigurările de viață acoperă riscul decesului și al incapacității dependenților de a urma cursul firesc al vieții, ca urmare a pierderii veniturilor ce erau asigurate de titularul poliței, în timp ce pensiile private au ca principal scop acumularea de capital pentru vârsta a III-a, indiferent de nivelul și gradul de sănătate al titularului, așa cum se întâmplă în cazul asigurărilor de viață.

Astfel, pensiile private facultative se diferențiază de asigurările de viață prin faptul că sumele economisite în timp vor fi capitalizate în proporție de sută la sută. Scopul acestora este de a acumula fonduri pentru vârsta pensionării conform unor principii de capitalizare și administrare foarte stricte, complet diferite și distinct reglementate față de asigurările de viață. Decizia de plasare a fondurilor pe grade de risc este asumată într-o măsură mai mică sau mai mare de către titularul poliței de asigurare de viață, în timp ce decizia de plasare a fondului de pensii aparține în totalitate administratorului în condiții strict reglementate de lege.

Mai multe informații aici.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*