Despre îngeri (blonzi) și demoni sau un alt fel de „Dacă nu stai cuminte vine țiganul și te fură!”

De câteva săptămâni suntem martorii unui flux informațional generat de un caz: în urma unei percheziții realizate de poliția din Grecia în localitatea Farsala, în cadrul unei familii a fost identificată o fata care a trezit suspiciunea autorităților datorită faptului că era blondă. Dacă subliniem faptul ca familia în cadrul căreia s-a găsit fata (Maria este numele ei) era de etnie romă zugrăvim imaginea completă a cazului.

Știrea a fost preluată de presa din toata lumea iar Maria a primit, din partea presei, apelativul de înger blond. Imediat a fost făcută o paralelă între acest caz și cazul Maddie McCann , fetița din Anglia răpită/dispărută acum 6 ani pe când se afla cu familia in vacanță, inducându-se idea conform căreia copila a fost răpită de către țigani. În câteva ore, poliția din Grecia a primit 8000 de apeluri referitoare la acest caz .

După cercetări și analize ADN s-a adeverit ceea ce „părinții adoptivi” din Grecia au susținut încă de la început și anume faptul că Maria le-a fost încredințată de părinții naturali, o familie de romi din Bulgaria care nu avea mijloacele financiare să o crească. Din momentul în care s-a demonstrat că Maria este romă interesul presei față de caz a devenit zero, reacțiile sforăitoare ale publicului au dispărut iar drama fetei și familiei din care provine a devenit nesemnificativă.

Pentru mine acest caz, si modul în care a fost reflectat de către presă, este unul etalon atunci cînd vorbim despre percepția romilor in spațiul public. Să explic, pe scurt:
1. Pentru cei care nu știu, poliția elenă efectua o razie pentru a contracara o rețea de trafic de arme și droguri. Înfățișarea fetei a atras atenția polițiștilor si anume părul blond și ochii verzi (trăsături specifice „îngerilor”). Nimeni, chiar absolut nimeni, nu s-a gândit să spună susținătorilor ideii că romii sunt persoane negricioase (vezi definiția din DEX 1998) că au o problemă de percepție și cunoaștere a subiectului. Culoarea pielii și a ochilor nu este nicidecum un indiciu asupra apartenenței la etnia romă, foarte mulți dintre romi având caracteristici „angelice”.
2. Maria a fost numită “înger” până când apartenența ei etnică a fost certificată. După acest moment nu a mai fost numită în nici un fel. Emoțional ea a trecut, însă, prin iad.
3. Nimeni nu ne-a spus dacă minora a fost supusă unor rele tratamente sau era folosită pentru comiterea unor infracțiuni. Cu alte cuvinte nu am fost informați dacă familia care avea grijă de Maria era una “creștină“ sau “păcătoasă“.
4. Nimeni nu a vorbit de caracatița traficului de ființe a căror victime sunt copiii care provin din familiile sărace. Multe dintre familiile care se zbat în sărăcie recurg la soluția de a-și încredința copiii traficanților sau proxeneților fie știind foarte bine ce trebuie aceștia să facă pentru noii lor stăpâni fie sperând într-o viață mai bună. În aceeași linie nimeni nu a evaluat efectul pseudo-campaniilor implementate în acest domeniu sau a acțiunilor instituțiilor care ar trebui să se bată cu acest flagel. Și nu voi folosi corelație etnică la acest punct pentru simplu motiv că infractorul/victima nu are, în acest caz, identitate etnică.
5. Efectul de stigmatizare a unei comunități care deja este supusă stigmatizării a fost imens. Cele 8000 de apeluri telefonice care au urmat anunțului autorității demonstrează, o dată în plus, că “Dacă nu stai cuminte vine țiganul și te fură“ este o zicală extrem de uzitată. Reamintim că într-o perioadă de criză economică extremismul crește.
6. Expunerea media a acestui caz este tipicul manipularii și discriminării (demonilor) fața de romi în prezentarea acestui caz apartenența etnică nu are nicio relevanță, cazul a pornit de la o “probă“ administrată în cel mai lombrozian mod, mediatizarea a fost făcută excesiv fără nici o mica analiză de conținut a informației primite chiar dacă aceasta putea să genereze, pe fondul emoției provocate, tensiuni sociale de necontrolat.

Postat în Blog old

Scrisoare către Ministrul Educaţiei

Domnului Remus Pricopie

Ministru, Ministerul Educaţiei Naţionale

Budapesta, Bucureşti, 30 septembrie 2013

Domnule Ministru,

European Roma Rights Centre (ERRC), Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii – Romani CRISS, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” şi Policy Center for Roma and Minorities îşi exprimă profunda indignare faţă de recentele declaraţii ale domnului Király András György, Secretar de Stat pentru Minorități în Ministerul Educaţiei, privind educaţia copiilor romi şi eforturile de a asigura calitatea educaţiei minorităţilor etnice şi naţionale în România.

Organizaţiile semnatare au o bogată experienţă în combaterea discriminării împotriva romilor şi a garantării dreptului la educaţie a copiilor romi, în România şi în Europa, şi depun eforturi în scopul reformării sistemului educaţional în scopul incluziunii tuturor copiilor, indiferent de etnie, statut social, dizabilitate sau orice alt criteriu.

În data de 20 septembrie 2013 domnul Secretar de Stat a declarat pentru ziarul Ring că nu şi-ar trimite copilul la o şcoală unde ponderea romilor este semnificativă, afirmând următoarele “Trebuie să înţelegem şi faptul că părinţii doresc unităţi şcolare unde este ordine, unde este disciplină şi unde se mai şi învaţă. Este o problema generală, iar referitor la acele unităţi unde ponderea rromilor este semnificativă, dacă este delăsare, dacă este debandadă, bineînţeles ca nici eu nu mi-aș lasa copilul acolo”.

Departe de a recunoaşte rolul prejudecăţilor majorităţii în problema segregării şcolare a romilor, domnul secretar de stat pare a-şi asuma aceste atitudini, raţionalizând segregarea şi blamând exclusiv comunitatea romă şi copiii romi. Aceste declaraţii larg mediatizate constituie discriminare directă şi sunt de natură a contribui la perpetuarea unor stereotipuri negative, conform cărora, romii în general, ar fi caracterizaţi de dezordine şi lene, iar copiii romi nu ar vrea să învețe. Acest tip de aserţiuni cu caracter general constituie o regretabilă contribuţie a unui înalt demnitar al statului român, responsabil de problematica educaţională în domeniul minorităţilor, în virtutea funcţiei ocupate, la consolidarea atitudinilor prejudiciante faţă de romi.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat recent că, în contextul discriminării istorice a romilor şi în mod particular a copiilor romi, statului îi revin obligaţii deosebit de stringente[1]. Romania s-a angajat să adopte atât măsuri de protecţie cât şi de garantare a drepturilor copilului, inclusiv de etnie roma, prin semnarea și ratificarea unei serii de tratate privind drepturile omului precum și prin dezvoltarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de incluziune socială a romilor care are la bază principiile nediscriminării şi respectării demnității umane[2].

Declaraţiile domnului secretar de stat sunt de natura a aduce atingere demnitații minorității rome din Romania în general și a copiilor romi în particular. Mai mult, aceste declaraţii daunează cooperării dintre instituţia dumneavoastră şi societatea civilă romă, care a dus la adoptarea Ordinului nr. 1540/2007 privind prevenirea, interzicerea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi. Afirmaţiile secretarului de stat contravin flagrant prevederilor acestui ordin şi angajamentului asumat de Ministerul Educaţiei în eradicarea segregării şcolare. Ar fi regretabil să i se permită acestuia să submineze, prin declaraţiile sale, eforturile instituţiei dumneavoastră în promovarea educaţiei incluzive, eliminarea segregării şi implementarea măsurilor afirmative în învăţământul superior[3].

Considerăm că opiniile exprimate de secretarul de stat sunt incompatibile cu rangul său de înalt demnitar al Statului roman. Vă reamintim că dreptul european impune adoptarea de măsuri eficace, proporţionale şi disuasive împotriva discriminării directe[4]. Mai mult, o sancţiune pur simbolică nu poate fi considerată compatibilă cu implementarea corectă şi efectivă a legislaţiei anti-discriminare a Uniunii Europene[5]. Lipsa unei reacţii ferme faţă de aceste declaraţii ar expune ministerul la consecinţe legale în temeiul legislaţiei anti-discriminare naţionale şi europene.

Subliniind încă o dată îngrijorarea faţă de caracterul prejudiciant al respectivelor declaraţii, organizaţiile semnatare consideră necesară delimitarea Ministerului Educaţiei faţă de poziţia exprimată de domnul secretar de stat, precum şi precizarea clară a angajamentelor şi intenţiei Ministerului de a depune în continuare eforturi în cooperarea cu societatea civilă şi comunităţile de romi în vederea asigurării incluziunii sociale şi a unui învăţământ de calitate şi nediscriminatoriu pentru copiii romi.

 

Cu deosebită consideraţie,

Dezideriu Gergely, Director executiv European Roma Rights Centre

Marian Mandache, Director executiv Romani Criss

Gelu Duminică, Director executiv Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Impreună”

Florin Botonogu, Preşedinte interimar Policy Center for Roma and Minorities

 

CC:

Viviane Reding, Comisar pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, Comisia Europeană

Androulla Vassiliou, Comisar pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, Comisia Europeană

Nils Muižnieks, Comisarul pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei

Csaba Asztalos, Preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

 

Pentru a vizualiza varianta în engleză, accesaţi linkul următor romania-letter-concern-hate-speech-30-september-2013-english

 



[1]Horvath şi Kiss c. Ungariei, cererea nr. 11146/11, Curții Europene a Drepturilor Omului din 29 Ianuarie 2013, paragraful 104, disponibil la: http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx?i=001-116124

[2] Strategia Guvernului Romaniei de Incluziune a Cetățenilor Români Aparținând Minorității Romilor Pentru Perioada 2012-2020 (Strategia de incluziune 2012-2020), pag. 15, disponibil la: http://www.gov.ro/upload/articles/117977/1-2784-anexa-hg-sgg-13-decembrie-strategie-romi.pdf

[3] Ibid

[4] Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 Iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane fără deosebire de rasă sau origine etnică, articolul 15

[5] Asociația Accept c. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, aplicație numărul C 81/12, decizia Curții Europene de Justiție din 25 Aprilie 2013, paragraful 64, disponibil la: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=136785&mode=req&pageIndex=1&dir=&occ=first&part=1&text=&doclang=RO&cid=931754

Postat în Blog old