Ajunge cu vorbele! Sa trecem la fapte

In ultima perioada din ce mai multe state europene din vest pun o presiune accentuata pe tarile de centrul si Estul continentului (in special Romania) pentru a lua masuri coerenta care sa sprijine incluziunea socio-sconomica a romilor. Se discuta si se avanseaza in directia crearii unei Strategii Europene pentru Romi care sa acorde suportul necesar implementarii strategiilor nationale; se vorbeste despre crearea unei Agentii Europene pentru Romi si a necesitatii creionarii unor mecanisme financiare specific incluziunii romilor. Ce se va realiza de facto, vom reusi sa vedem peste ceva vreme, Presedentia ungara a UE fiind cea care si-a asumat consolidarea unui dialog european pe tema incluziunii Romilor si realizarea unor pasi in sensul indeplinirii celor mai sus mentionate.
Totusi se nasc cateva intrebari la care trebuie, in cel mai scurt timp, sa gasim raspunsuri care sa se materializeze in actiuni:
1. Este societatea civila a romilor din Romania pregatita sa faca fata provocarilor pe care Uniunea Europeana le va lansa in viitorul foarte apropiat, parte dintre ele mentionate mai sus, vizavi de incluziunea socio-economica a minoritatii rome?
2. Mecanismele actuale de finantare sunt croite astfel incat sa permita validarea unor proiecte de impact asupra cauzele structurale ale situatiei existente in comunitatile de romi?
3. Care ar trebui sa fie prioritatile pentru urmatoarea perioada programatica 2014-2020 astfel incat romii sa poate beneficia de investiile necesare dezvoltarii socio-economice?

I. Societatea civila a Romilor din Romania.

Cu toate ca numarul de organizatii nonguvernamentale legal inregistrate este unul destul de mare (conform organizatiei noastre numarul organizatiilor rome din Romania este de peste 300), organizatiile cu adevarat active (care au activitati relativ continue implementate de un staff minimal) nu depaseste 10%. Colaborarea intre aceste este cvasi-inexistenta, activitatile care sunt implementate cu scopul de a contribui la dezvoltarea sectorului nonguvernamental fiind sporadice si nu foarte bine articulate. Networkingul este un slogan folosit in randul societatii civile a romilor care insa nu isi are fundament si in realitate. Mai toate constructiile de colaborare care au existat in randul romilor fie au esuat fie sunt in plin proces de consolidare (Ex: Platforma pentru Fondurile Structurale este ultima forma de colaborare incercata de organizatiile care au un portofoliu un proiect finantat prin instrumentele financiar europene disponibile Romaniei). Modul de actiune a organizatiilor rome din Romania este unul “pompieristic” (se reactioneaza dupa ce “necazul” s-a produs) si planificarea strategica in actiune este inca un deziderat.
Reprezentarea intereselor romilor se limiteaza, in marea majoritate la scrisori de protest si la realizarea de rapoarte pe diverse teme. Lipseste dialogul social si intra-minoritar atat de necesar constructiei unei viziuni care sa contribuie la introducerea elementelor rome in documentele strategice care sa stea la baza masurilor care vor fi intreprinse in perioada 2011-2015 (am luat in calcul regula N+2 pentru programarea 2007-2013) precum si in pregatirea ciclului financiat 2014-2020. Resursa umana roma apta de a fi parte intr-un proces de implementare a unor proiecte sustinute financiar prin fondurile post-aderare este prea putina si pregatirea continua a acesteia nu se realizeaza intr-un mod articulat si coerent. Programele de investitie in resursa umana roma activa sunt aproape inexistente si de chiar cele care sunt nu raspund unor nevoi care sa reiasa in urma unei analize serioase realizate la nivelul comunitatilor locale.
In general, implementatorii de proiecte sunt aceeasi (maxim 10 organizatii) localizate in orase mari (Bucuresti, Cluj, Timisoara), regiunile cele mai sarace ale Romaniei fiind mai deloc reprezentate de harta beneficiarilor de proiecte structurale (gen nordul Moldovei). Acesta realitate cauzeaza doua mari reactii:
a) Perceptia conform careia “puterea” este concentrate in Bucuresti si ca organizatiile de la Centru au ca principal scop mentinerea intr-o “stare de vasalitate” a organizatiilor locale;
b) Directionarea resurselor financiare de catre acestea se face, prin constructii parteneriale, pe criterii nu foarte transparente si bazate mai degraba pe relatii de prietenie intre lideri si nu pe nevoile comunitatilor tinta sau a legaturilor pe care respectiva entitate ar avea-o cu cei pe care ii reprezinta.
Unul dintre efectele perverse a faptului ca organizatiile mari, active au devenit gestionari de fonduri structurale este faptul ca reprezentarea intereselor Romilor, lucru enuntat in toate documentele statutare ale acestora, a cunoscut un adevar declin in ultimii ani. Birocratia (excesiva) necesara bunei gestionari a proiectelor finantate prin instrumentele financiare post-aderare a facut ca investiile in activism/mobilizare comunitara/reprezentarea intereselor locale etc realizate in ultimii ani sa fie printre cele mai mici din ultimii 20 de ani.
Autismul si lipsa de comunicare intre ONG-urile rome a dus la cazuri hilare – dar extrem de periculoase – de genul (si voi mentiona doar 3):
a) Organizatii care implementeaza proiecte in aceeasi localitate fara ca una sa stie ceea ce are de gand sa faca cealalta
b) Competitia excesiva doar pe unul dintre instrumentele financiare europene (FSE DRU) fara ca sa se incerce accesare si unor fonduri din FEDR sau Coeziune.
c) Proiectele propuse si aprobate nu beneficiaza de strategia necesara sustenabilitatii activitatilor initiate, blocarea/terminarea finantarii echivaland de multe ori cu “blocarea/finalizarea” acestuia.

Si totusi care sunt riscurile la care ne supunem:
1. Impactul proiectelor la nivel local va fi cu mult sub nivelul asteptarilor. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocati in Romania, numai prin FSEPOSDRU, pentru implementarea unor proiecte care vizeaza imbunatatirea situatiei romilor, ceea ce echivaleaza cu dublul sumelor alocate in perioada 1990-2007. Cu toate acestea, marea majoritate a proiectelor nu vor reusi sa absoarba resursele financiare alocate, ceea ce va achivala cu recunoasterea capacitatii slabe de implementare. Toate acestea vor conduce catre o posibila “evitare” a proiectelor care sunt propuse de catre implementatori romi in viitorul apropiat.
2. Multe organizatii, fara mare experienta de gestionare a fondurilor UE, au reusit sa castige proiecte POSDRU, unele dintre ele chiar in valoare de 5 milioane pentru 3 ani. Exista riscul major ca acestea sa “cedeze” din punct de vedere organizational la prima mare greutate financiara (mai mult decat posibil avand in vedere ca exista cazuri de organizatii care inca nu au primit prefinantarea la aproximativ 6 luni de la demararea proiectului sau ca dosarul de rambursare nu a fost pus in plata dupa 120 de zile de la depunere). In acest caz probabil eventualul deficit de imagine insa se va rasfrange asupra tuturor organizatiilor rome. Nu vorbim si despre pericolul ca numarul de organizatii care raman pe piata sa fie mult mai mic decat cele care sunt active in acest moment.
3. Cel mai mare pericol, care deriva din punctele de mai sus, este acela ca fondurile alocate proiectelor care vizeaza problematica roma sa fie serios diminuate, motivatia fiind in slaba capacitate de absorbtie a beneficiarilor romi.

II. Mecanismele actuale de finantare nu incurajeaza in nici un fel calitatea proiectelor, mai ales acolo unde proiectele finantate sunt in valoare de sub 500000 de euro. Regula “primul venit, primul servit” trebuie modificata astfel incat evaluarea sa se faca in baza calitatii propunerilor depuse si in ordinea depunerii acestora. Cazuri in care un proiect care a cumulate 90 de puncte (din max 100) nu a fost finantat in detrimentul unui care a fost evaluat cu 68 de puncte dar depus cu 1 zi inaintea primului mentionat sunt destul de multe.
Deasemenea trebuie mentionat si faptul ca birocratia excesiva impusa de Autoritatile Contractate transforma beneficiarii de fonduri structurale in “fabrici de produs hartii”, nepermitand acestora sa isi concentreze eforturile catre beneficiarii reali, respectiv catre oameni. “Investeste in oameni” sloganul FSE in Romania, pare a se fi transformat in “investeste in producerea de documente”, pentru ca acestea sunt cele care sunt evaluate si nicidecum impactul produs la nivelul beneficiarilui final.
Nu doresc sa intru aici in detaliile tehnice, care tin de recuperare TVA (inca nu foarte clara si eficienta), intarzierile majore in primirea perefinantarilor si validarea/plata dosarelor de rambursare; doresc doar sa atrag atentia asupra faptului ca in acest moment mecanismul de gestionate a fondurilor structurale din Romania face aproape imposibila implementarea unui proiect in conditii normale.

III. Care ar trebui sa fie prioritatile pentru urmatoarea perioada programatica

Incepand din a doua jumatate a acestui an (2011) documentele care vor sta la baza urmatoarei perioada programatice vor incepe sa fie discutate. Este imperios necesar ca organizatiile rome sa vina cu un input major astfel incat schimbarile sistemice in interiorul comunitatilor sa devina realitate.
Astfel, trebuie sa continuam lucrurile bune realizate in cadrul primei programari si sa invatam din greselile noastre.
Intarirea societatii civile si promovarea unor retele de colaborare inspre si dinspre comunitatile locale este o conditie sine qua non. Nu putem dezvolta proiecte bune fara o resursa umana capabila sa faca fata unor provocari care vin odata cu finantarea unui proiect European.
Constituirea unor Grupuri de Actiune Locala, pe modelul celor constitute prin fondul de dezvoltare rurala, din care sa faca parte reprezentatii autoritatilor locale, ai comunitatilor, universitati, patronate, sindicate etc si care sa isi asume o viziune strategic privind incluziunea socio-economica a comunitatilor de romi din zona lor, este un model European inca neexploatat de catre noi.
Important, pe aceasta linie, ar fi ca din urmatoarea perioada de programare, un procent din sumele alocate sa fie REZERVAT pentru a fi acordat fara concurs si doar printr-o procedura simplificata, proiectelor anterioare de succes pe romi, pentru finantarea acestora inca o runda. Asta ar trebui insa limitat doar la proiectele care vizeaza masuri directe si concrete cu impact real la nivelul comunitatilor, mai degraba decat proiectele care vizeaza creionarea de strategii si planuri care vor ramane in sertarele implementatorului.
Mesajul cheie pe care incerc sa il transmit este acela ca pe langa masurile standard de constientizare si de incluziune socio-economica a romilor este necesara accentuarea eforturilor de dezvoltare a comunitatilor din interior. Accesul la educatie de calitate, la o calificare moderna, la un serviciu medical etc vazute in mod disparat si ca actiuni distincte (masuri promovate in acest moment prin axele prioritare POSDRU) nu pot asigura abordarea integrata si sustenabila atat de necesara unor comunitati sarace, asa cum sunt marea majoritate a comunitatilor de romi. Programe de genul asiguram parintilor programe de reconversie profesionala, dublam cu o instrument financiar de suport pentru angajatori si corelam cu facilitarea accesul copiilor participantilor la cursurile de formare la o educatie de calitate sunt de dorit in detrimentul celor care promoveaza accesul la educatie separat de sprijinirea parintilor in a accesa un loc de munca bine platit.

Dezvoltarea unei viziuni strategice care sa foloseasca, intr-un mod integrat, si resursele puse la dispozitie de Fondul de Dezvoltare Regionala si cel de Coeziune trebuie sa devina o prioritate a actorilor interesati de incluziunea minoritatii rome. Proiectele integrate care sa sustina actiuni complexe in domeniul educatiei, ocuparii, locuirii si sanatatii sunt cele care vor face diferenta si vor corecta clivajul major de dezvoltare intre comunitatile de romi si cele nerome. Este evident ca pentru realize acestui deziderat e nevoie de o vointa reala atat din partea Romaniei cat si din partea Uniunii Europene.

Momentul este bun: ajunge cu vorbele sa trecem la fapte!

Postat în Blog old

Agentia Impreuna vs. Academia Romana – Institutul „Iorgu Iordan”

Astazi, 28 martie, a avut loc audierea in cazul plangerii pe care Fundatia noastra, sustinuta de Accept si Asociatia Romilor din Tulcea, a depus-o impotriva Institutului Iorgu Iordan si a Academiei Romane.
Reamintim speta: Caracterul peiorativ a termenul de „tigan” din DEX.
Academia nu a trimis nici un reprezentant….
Asteptam decizia CNCD pe speta, in vreo 2-3 saptamani. Promitem ca va tinem la curent!

Postat în Blog old

Castigatoarele Galei Femeilor Rome

Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială-CEDS şi Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socială-ADIS au organizat in data de 7 martie 2011, prima ediţie a Galei Femeilor Rome „Priveşte-mă aşa cum sunt!”, eveniment prilejuit de Ziua Internațională a Femeii.

Evenimentul a promovat modele de femei rome care prin munca lor în diferite domenii de activitate au contribuit la îmbunătăţirea vieţii comunităţilor de romi. Femei rome, mai puţin vizibile în societatea românească, au fost premiate în cadrul Galei Femeilor Rome.

Astfel, au fost premiate: SCRIPCARIU PETRONIA (Educatie – Inspectore Scolare), RODICA BĂTRÂNA (Educatie – Profesoara Limba Romani), ALECU FLORICA (Educatie – Educatoare/Invatatoare), ELENA RADU (Educatie – Mediatoare scolare), DANIELA VĂDUVA (Sanatate – Personal Medical), IOANA CONSTANTIN (Sanatate – Mediatoare Sanitare), FLORENTINA IBICEANU (Social Economic – Ocupare), MARIA IONESCU (Social Economic – Antreprenoriat), MARIEA IONESCU (Dezvoltare Comunitara), JUDIT VARGA (Juridic – Politie), MIRON LUIZA (Juridic), LOREDANA DUMITRU (Mass-media), VIORICA GOTU (Participare Politica), ANA RADUCANU (Participare publica), VERA LINGURARU (Cultura).

De asemenea, a fost acordata o distinctie speciala de catre organizatori pentru VASILE PAULINA, supravietuitoare a Holocaustului.

În cadrul galei au cântat: Romano Butiq, Ștefania Calonfir, pianistul Antonio Santos şi soprana Claudiana Călin Rotaru.

Gala Femeilor Rome a fost organizata cu sprijinul Departamentului pentru Relatii Interetnice al Guvernului Romaniei.

Postat în Blog old

Gala Femeilor Rome

Astazi, 7 Martie 2011, in Sala Mica a Palatului Copiilor va alea loc prima editia a Galei Femeilor Rome. Evenimentul, organizat de catre Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna” in parteneriat cu Centrul de Educatie si Dezvoltare Sociala si Asociatia pentru Dezvoltare si Incluziune Sociala, isi propune promovarea modelelor de femei rome care prin munca lor isi aduc aportul la dezvoltarea socio-economica a comunitatilor in care acestea traiesc.
Deasemenea ne dorim ca aceasta Gala sa fie un eveniment in care cei care cred in aceleasi idei, romi si neromi, sa demonstreze (inclusiv cu un pahar de suc in mana si ascultand o muzica buna) ca societetea de maine are sanse sa fie mult mai buna decat cea de azi!
Evenimentul este cu intrare libera si va incepe la orele 19.00.

Va asteptam diseara la Gala!

Postat în Blog old

Rom-Tigan in The Diplomat

Cerasela Marin, jurnalista la The Diplomat Bucharest, a realizat un articol pornind de la dezbaterea parlamentare asupra termenului de rom-tigan.
Articolul, in limba engleza, poate fi vizualizat urmand linkul www.thediplomat.ro/articol.php?id=1793

Postat în Blog old