10 Prajini si MAE

Acum aproximativ 100 de ani, de la începutul secolului XX şi până la primul război mondial, guvernul român a emis o serie de cărţi poştale numită „Salutări din România”. Aşa cum o sugerează şi numele, acestea erau destinate circulaţiei externe, turiştilor străini care doreau să împărtăşească apropiaţilor impresiile unei vacanţe în România acelor ani. Imagini înfăţişând arhitectura laică sau ecleziastică, peisaje şi chipuri umane trebuiau să spună Europei cât de frumoase şi pitoreşti sunt locurile şi oamenii de aici. Printre cei ce făceau cu mâna Occidentului prin intermediul „Salutărilor din România”, se regăsesc numeroşi romi – nomazi sau sedentari; căldărari, lăutari sau florărese – o parte din România pe care guvernele vremii o găseau nu doar grăitoare si reprezentativă, dar şi bună pentru export. Diversitatea societăţii româneşti ca produs de marketing cultural şi tactică de branding de ţară a fost apoi intens folosită în expoziţiile universale din secolul trecut, când la Paris sau Londra, la standurile ţării noastre au concertat mereu trupe de lăutari romi.
Atunci, ca şi acum, acordeonul, vioara sau ţambalul răsunau în satele şi oraşele româneşti. Atunci, ca şi acum, muzica din România şi Europa datora foarte mult romilor.
Între timp, s-au schimbat câteva lucruri – majoritatea în DEX. Au intrat în uzul cotidian cuvinte precum manea, dar şi (apropo de mândrie naţională de export) Holocaust sau rasism. Între petiţiile ţăranilor pentru salvarea de lagărele Transnistriei a unor consăteni romi şi barometrele contemporane de opinie publică, diferenţa e făcută de deceniile de comunism cu chip inuman-naţionalist-extremist şi de anii în care opoziţia, romii şi intelectualii erau vânaţi de hoarde de mineri.
La un secol după „Salutări din România”, în perioada 1 mai – 31 octombrie 2010, ţara noastră participă la Expoziţia Mondială organizată la Shanghai. Ministerul Afacerilor Externe organizatorul pavilionului românesc, îşi propune să ofere cu acest prilej o imagine actuală despre România contemporană. Şi cum din actualitatea românească, minorităţile nu pot lipsi, MAE a invitat să concerteze Fanfara „10 Prăjini”, o trupă de renume în Europa şi care a susţinut sute de concerte.
Criticile la adresa MAE şi a colaboratorului său, Institutul Cultural Român, sunt o dovadă a necunoaşterii tradiţiei expuse mai sus, a valorii culturale a trupei de la 10 Prăjini dar şi un indicator al ireconciliabilităţii dintre ideea europeană de diversitate şi ochelarii de cal ai românismului verde.
În alte ipostaze, nu am ezitat să reacţionăm critic la adresa MAE şi a activităţilor sale. Considerăm însă, că în ceea ce priveşte subiectul promovării imaginii României prin exprimarea diversităţii etnice şi culturale a acestei ţări, iniţiativa MAE şi ICR trebuie susţinută şi încurajată.

Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”
Asociatia Romilor Ursari
Reteaua Nationala a Tinerilor Romi

Postat în Blog old

ONG-urile rome – incotro?

În sectorul civic, susţinerea financiară a fost preponderent alocată prin programele de finanţare oferite de către donatorii internaţionali: UE, WB, Soros Foundation, Fundaţiile Olandeze etc. şi parţial prin contribuţiile autorităţilor locale la proiectele Comisiei Europene.
Chiar dacă schimbarea orientărilor donatorilor a determinat ONG-urile rome să îşi diversifice sursele de finanţare şi să intre în competiţie cu ONG-urile “nerome”, în viitor diminuarea granturilor oferite de către donatorii internaţionali va avea efecte extrem de negative.

Posibilitatea accesarii si managererii in bune conditii a Fondurilor post-aderare este una destul de limitata avand in vedere criza majora de resursa umana resimtita la nivelul ONG-urilor cat mai ales distributiei inegale regionala a ONG-urilor cu potential (ca si exemplu din cele 7 proiecte strategice obtinute de ONG-uri rome 4 sunt coordonate de ONG-uri din Bucuresti (Criss, Amare Rometnza -2-, Sastipen, Asociatia Femeilor Rome), unul de un ONG din Cluj (CRCR) si unul din Timisoara (Asociatia Femeilor Tiganci).

Mai mult decât atât, trebuie sa avem în vedere că ONG-urile rome capabile să pună în aplicare un proces de monitorizare a politicilor publice pentru romi sunt relativ puţine, sunt localizate în general în oraşele foarte mari şi, cu foarte puţine excepţii, comunică destul de greu între ele. Conceptul de “networking” este de foarte multe ori un slogan utilizat de ONG-uri chiar dacă încercările repetate de a continua munca începută de GLAR (formarea Cartel RO 430, Consiliul Consultativ a Organizaţiilor Rome, Alianţa Civica a Romilor din România etc.) fie au eşuat fie sunt în plin proces de întărire organizaţională.

Aceasta realitate se datorează şi faptului, că de multe ori, ONG-urile sunt nevoite să îşi ajusteze activităţile în funcţie de politicile de finanţare ale donorilor existenţi pe piaţa. Una dintre principalele caracteristici ale pieţei donorilor activi în România este că aceştia promovează “oferirea de servicii la nivel comunitar” în detrimentul întăririi societăţii civile pentru realizarea unui proces continuu de monitorizare şi influenţare a Agendelor Publice Locale şi Centrale.

Desi furnizarea serviciilor de către ONG-urile rome este în creştere, acestea nu corespund întotdeauna nevoilor comunităţilor de romi. Marea majoritate a finanţatorilor “impun” politicile de finanţare, domeniile de intervenţie şi priorităţile încă din momentul lansării fondurilor, de multe ori limitând atât aria de intervenţie cât şi numărul actorilor sociali care se pot înscrie în licitaţii. Cu toate acestea, finanţatorii internaţionali sunt cei care au sprijinit organizarea sectorului civic al romilor şi au reprezentat, până de curând, principala sursa de finanţare a domeniilor lor de activitate. În perioada 2000-2010 s-a înregistrat o scădere a granturilor oferite de aceştia, paralel cu creşterea fondurilor oferite de Uniunea Europeană, pentru care competiţia şi puterea de absorbţie în general şi în cazul organizaţiilor romilor în special, este extrem de scăzută.

Fără o politică activă de sprijinire a sectorului civic petermen lung, ONG-urile romilor vor trebui să-şi readapteze obiectivele şi strategiile de intervenţie în funcţie de politicile globale, în timp ce o mare parte dintre acestea vor fi inactive şi uşor de atras în formarea unor coaliţii cu pretenţia că reprezintă numeric organizaţiile romilor din România.

Postat în Blog old

Cu ce?

„Ţara asta se împrumută cu nouă miliarde de euro… Cereţi pensii mari, salarii mari… Când se întâmplă inundaţii, vă plângeţi că nu vă facem digul. Cu ce?”.
Aceasta a fost dilema presedintelui Basescu la vociferarile localnicilor din Saucesti.
Pe cale de consecinta astazi nu mai scriem nimic despre ce ar trebuit facut pentru imbunatatirea situatiei Romilor din Romania pentru chiar nu putem raspunde la intrebarea “Cu ce?”. La fel nu ar trebui sa discutam despre situatia in economie, educatie, infrastructura, ocupare, etc pentru ca aceeasi intrebare ne va parveni ca si dilema.
Poate ar trebui sa gandim daca nu cumva raspunsul la intrebarea prezidentiala nu ar trebui sa fie (in primul rand) “CU UN NOU GUVERN CARE SA (NE) CONDUCA MAI BINE SI MAI EFICIENT!”

Postat în Blog old

Ocuparea romilor in cifre

•45% din romii de pe piaţa muncii nu au un loc de muncă stabil şi desfăşoară lucru temporar / sezonier sau cu ziua, realizând venituri sporadice.
•60% din gospodăriile de romi trăiesc din mai puţin de valoarea unui salariu minim pe economie. Valoarea medie a veniturilor globale lunare în cazul gospodăriilor de romi este de 657 RON.
•41% din romii în căutarea unui loc de muncă, şi care au participat la cel puţin un interviu de selecţie, au declarat că principalul motiv pt care nu au fost angajaţi este etnia lor.
•Consens şi în rândul majoritarilor: 79% din aceştia consideră că cele mai mari şanse la angajare le au neromii, doar 13% consideră că romii şi neromii au şanse egale.

Acestea sunt doar cateva dintre datele, reprezentative la nivel national, pe care Observatorul Social le-a dat publicitatii astazi in cadrul unei conferinte de presa.
Observatorul Social este o initiativa comuna a Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti, Iasi, Cluj in parteneriat cu Grupul de Economie Aplicata, Blocul National Sindical si Fundatia noastra finantata de catre AMPOSDRU. Datele despre minoritatea roma au fost analizate de catre expertii fundatiei noastre.

Datele complete le puteti vizualiza accesand urmatorul link:www.observatorul-social.ro/pdf/Barometrul_de_Incluziune_Sociala_Populatie_si_Grupuri_vulnerabile.pdf

Postat în Blog old